Iti acoperi golurile tale

Daca nu stii sa traiesti singur si nu poti sa fii fericit cu tine insuti in solitudinea ta, vei avea tendinta sa intri in relatii doar ca sa iti acoperi golurile tale interioare.

Vei avea tendinta sa astepti de la partenerul tau sa te faca fericit, vei plasa in mainile sale responsabilitatea bunastarii tale, iar daca celalalt nu va reusi sa faca asta, frustrarea si certurile vor fi la ordinea zilei.

Ma intristeaza de cate ori vad ca oamenii stau in relatii disfunctionale si chiar toxice doar pentru ca sa nu fie singuri. Nu le place de fapt de partenerul lor, nu il respecta sau chiar il dispretuiesc uneori, insa nu renunta la el datorita diferitelor „avantaje” pe care le ofera acea relatie: siguranta materiala, dorinta de aliniere la cerintele sociale, imposibilitatea de a sta singuri, obisnuinta, s.a.m.d.

In viziunea mea, merita sa iti investesti energia intr-o relatie doar atunci cand il iubesti si il accepti pe partenerul tau asa cum este el, fara sa simti dorinta sa-l manipulezi sau sa-l santajezi emotional si sa nu te folosesti de el ca sa-ti satisfaci nevoile tale egoiste.

O relatie reprezinta „cireasa de pe tort”, nu este tortul. Pentru ca sa ai o relatie armonioasa si implinita, prima data este necesar ca tu sa-ti construiesti singur tortul vietii tale si sa poti sa fii bine cu sau fara cireasa de pe el.

Daca nu stiai pana acum, iti spun ca exista relatii frumoase si functionale, fara prea mult efort
Insa pentru asta este necesar ca sa te cunosti, sa iti creezi singur o viata de care sa fii mandru si multumit, si abia apoi sa intri intr-o relatie de care nu ai „nevoie”, insa care poate sa iti desavarseasca fericirea si bucuria de a trai.

Sclavul dorintelor

Baal HaSulam, Introducere în cartea Zohar, Art. 21: …deoarece întreaga esenţă creează nevoi şi nevoile creează gânduri şi concepte pentru a obţine aceste nevoi, pe care dorinţa de primire le cere.

Şi, cum dorinţele umane diferă unele de altele, la fel nevoile, gândurile şi ideile.

Mintea noastră serveşte dorinţa. Reshimot (amintiri) care se trezesc şi urcă ne umplu cu diferite dorinţe şi mintea începe să satisfacă aceste dorinţe, pentru a le realiza.

Putem crede că suntem foarte inteligenţi şi că mintea noastră include întreaga realitate, dar dacă nu suntem interesaţi în ceva, dacă nu ne priveşte, la fel şi mintea noastră trece peste asta. Şi asta pentru că mintea este un sclav. Dacă dorim ceva pe plan corporal, acţionează pentru a satisface dorinţa de hrană, sex sau familie. Dacă se trezeşte o dorinţă de respect, este atras de această problemă şi nu ţine cont de alte nevoi. Este acelaşi lucru când vine vorba despre dominare sau bani şi, în general, toate combinaţiile diferite ale cererilor noastre.

O persoană este motivată de o combinaţie de diferite dorinţe şi mintea funcţionează mereu conform spectrului de dorinţe diferite.

În general, nu avem mintea cu adevărat liberă. Nu poate fi în întregime rece şi obiectivă, detaşată de sentimente aşa cum o dorim sau credem. Pur şi simplu este un servitor al dorinţei.

Cucul simbolul vietii

” Printre păsări, cucul are importanța pe care o are busuiocul între flori. Se cunosc mai multe etiologii: unul dintre cei doi frați preschimbați de Dumnezeu în păsări a fost împuşcat, iar celălalt îl caută veşnic strigându-i numele:Cucu;
doi fii de împărat se certară după moartea tatălui lor, unul îl ucise pe celălalt pentru a se urca pe tron, dar mai târziu îşi regretă fapta, fiind prefăcut în pasăre;
o mamă vitregă îşi ucise fiul, iar sora lui îi păstră inima şi oasele, din ale luară ființă cucul care va aminti mereu de soarta lui;
un tânăr care a furat boii sau caii Sf. Petru sau cheia raiului a fost blestemat de către acesta să devină pasăre;
aromânii cred că a existat un cioban care a dormit timp de 300 de ani, iar când s-a trezit, nu mai ştia unde se află şi l-a rugat pe Dumnezeu să-l prefacă în pasăre. De atunci nu oboseşte niciodată să strige numele fratelui său.
Cucul cântă în fiecare an doar în perioada de la Buna Vestire până la 1 iulie sau până de Sânzâiene, când se preface în uliu şi mănâncă alte păsări.

Viața erotică a cucului este descrisă în mai multe specii folclorice. În cântecul popular epic, pasărea se transformă într-un tânăr foarte chipeş care doreşte să se căsătorească cu cea mai mică dintre cele trei surori sau cu o turturică. Aceasta se opune însă dorinței lui şi amenință că se va preschimba în diferite lucruri, pentru a fi lăsată în pace. În legende, cucul e prezentat ca soțul pupezei ori al privighetorii şi se află veşnic în căutarea unei noi iubiri. El mai apare ca un tată care nu are grijă de copiii lui şi îi lasă în seama mierlei.
În acelaşi timp, cucul apare ca pasăre sacră. El începe să cânte primăvara la porțile raiului. Mâna care îl ucide încremeneşte pentru că este interzis să omori o pasăre care aduce atâta bucurie oamenilor. Dacă acest lucru se întâmplă totuşi, omul trebuie să se spovedeacă imediat, altfel această faptă provoacă moartea părinților lui.
Cucul are calități care n-au fost atribuite altor păsări, de pildă el este o pasăre-oracol, care îi poate spune omului câți ani mai are de trăit. Cine nu aude întreaga primăvara cucul, acela va muri curând.
Capul şi măruntaiele lui sunt utilizate în vrăjile de dragoste. Creanga pe care a cântat e pusă de fete în baia lor pentru ca ele să fie atât de iubite precum e şi cântecul cucului; sau omul poartă la el un cap de cuc pentru a fi ascultat cu plăcere cum e ascultat şi cântecul. Lăutarii aşează un cap de cuc în vioara lor pentru acelaşi motiv. Jocul cu măşti ”Cucii” îndeplineşte funcția unui rit apotropaic şi a unui rit de fertilitate.
Simbol al bucuriei vieții, cucul ”se ceartă” cu moartea. Aceasta stă la capul unui muribund, în timp ce cucul la picioare. Moartea propune cucului să facă schimb de glasuri, dar el nu e de acord pentru că glasul lui aduce oamenilor bucurie, pe când al morții numai tristețe și despărțire.”

Sursa: blog.jorjette.ro

Ironia si usurinta obisnuiesc omul cu desfranarea

„Ironia si usurinta obisnuiesc omul cu desfranarea. Traditia este un gard in jurul Torei,dobanda este un gard
al averii.Fagaduielile sunt un gard pentru infranare.Culmea intelepciunii este tacerea.”

Rabeinu Iona sustine ca ironia si usurinta de a rosti vorbe goale obisnuiesc omul cu desfranarea iar pastrarea traditiei face a ne departa de cele rele.
Rabi Ovadia din Bartenura sustine ca traditia pe care am primit-o d la Intelepti, cu tot ceea ce ea ne da, ne aduna in jurul nvataturii Torei.In legtura cu cele redate,”dobanda este un gard al averei”. Rabi Ovadia sustine ca trebuie sa dam zeciuiala ca sa ne imbogatim-omului ce da zeciuiala exacta i se asigura ca va avea de toate.In legatura cu fagaduielile ce si le asuma omul (de exemplu,ca vrea sa fie un ascet) dupa cele spuse de rabi Akiva,ele sunt necesare caci ne impiedica sa ajungem la desfranare.Totusi dupa Talmud Nedarim 72,42,9 gasim ca el e numit un om rau.Adica cel care fagaduieste si nu indeplineste,sau promite lucruri contrare societatii.
Rabeinu Iona sustine ca fagaduiala este ceva bun,caci se pot scoate din ea elemente bune.
Cel ce mananca putin si numai pentru a se mentine poate sa invete Tora mai mult timp,face un lucru pozitiv.Dupa rabeinu Iona,fagaduielile,obligatiile ce omul si le asuma,il fac sa fie stapan pe sine.
Invatatura ”culmea intelepciunii este tacerea” este un indemn la a gandi.
De fapt,mintea omului si inteligenta sunt legate de vorbire.Noi intrebam,raspundem si discutam.Dar culmea intelepciunii este tacerea-omul trebuie sa auda cele spuse de Intelepti,trebuie sa le patrunda adanc in minte si in inima,asa va ajunge la ceea ce fiecare doreste.

Misna 14,
El mai gandea:
,,Omul este deosebit pentru ca a fost creat dupa chipul lui Dumnezeu,deosebirea este cu atat mai mare cu cat i s-a vestit ca e creat dupa chipul lui Dumnezu.
Astfel gasim scris: Dupa chipul lui, Dumnezeu l-a facut pe om(Genesa 9;6)
O iubire speciala apartine omului pentru ca oamenii sunt numiti fiii Domnului-iubirea este atat de mare intrucat li s-a vestit ca sunt fiii lui Dumnezeu, precum e scris: Copii,sunteti copiii Domnului Dumnezeului vostru (Deuteronom 14;1).Iubitii Domnului sunt fiii lui Israel carora li s-a dat un odor nepretuit.Deosebirea e cu atat mai mare cu cat li s-a impartasit ca li s-a dat acest odor pretios(cu care s-a cladit lumea) precum gasim in scripte: Caci eu v-am dat invatatura buna,nu parasiti invatatura mea(Pilde 4;2)

Tana accentueaza de doua ori cuvantul ”chipul”, o data numai cuvantul si a doua oara chipul lui Dumnezeu-oare de ce vine Tana si accentueaza cuvantul de doua ori?Am putea intelege ca omul are doua insusiri!Una chipul omului si una chipul Divinitatii.Chipul omului este chipul ce se gaseste la fiecare.Fiecaruia odata cu nasterea sa i se da a alege intre bine si rau.Cand omul creste si ajunge la un grad de cultura,el isi apropie ”chipul Domnului”.In caz contrar,el pierde aceasta calitate.Aceasta idee ne-ar raspunde la faptul ca Tana pomeneste cuvantul ”chip” de doua ori.Omul trebuie sa decida ce cale o doreste,a avea chipul Domnului,a se stradui sa faca bine pe lume,a invata,sau contrariul si a pierde acest chip.
Rabeinu Iona sustine ca poporul evreu stie ca el e facut dupa chipul Domnului si se numesc ”Fiii Domnului”.El ne-a ales dintre toate popoarele si ne-a dat Tora.Omul nu trebuie sa abuzeze de ceea ce i s-a dat si sa faca tot ce crede,ci totul trebuie facut dupa placul Domnului-desi e scris ca nu exista un om pe pamant care sa faca bine si sa nu pacatuiasca.

Ca sa nu se faca interpretari gresite la adresa acestei invataturi, Misna 14, -am zis sa intervin eu putin.
Si eu la randul meu,in trecut,am facut o interpretare nu tocmai sanatoasa,la adresa acestei invataturi,
crezind ca,Inteleptul evreu face o diferenta intre ”noi” celelalte popoare si evrei!Adevaratul-Adevar l-am descoperit numai atunci cand am fost prezentat in fata tribunalului ultraortodox(evreu,bineinteles),deoarece
aveam cateva intrebari mai deosebite legate de convertirea la iudaism.Presedintele acestui tribunal in acele vremuri(in urma cu 9ani)era un rabin in varsta de 93 de ani,care m-a facut sa inteleg cum sta treaba cu tot ceea ce inseamna religie.Nu voi povestii in intregime discutia noastra,ci voi reda numai ceea ce are legatura cu aceasta Misna.Inteleptul rabin mi-a spus astfel:Tanarul meu domn,eu nu am nimic impotriva convertirii dumitale la iudaism,dar inainte de asta sunt nevoit sa iti spun ca,religia noastra intruchipeaza mult mai multe porunci si legi fata de celelalte religii,613 Porunci,si multe alte reguli!Ceea ce doresc sa iti spun,urmeaza Inteleptul rabin,este ca intre mine si tine este o singura diferenta,Tora,atit si nimic mai mult.
Tu(adica eu),daca vei respecta cu mare strictete cele 7Porunci date lui Noe,vei avea parte de lumea viitoare exact ca si un evreu..Aci se impotmoleste marea majoritate a oamenilor,crezand ca noi ne credem mai deosebiti decat celelalte popoare!Gresit dragul meu tanar…M-au podidit lacrimile si i-am cerut iertare pentru gandurile mele neortodoxe in legatura cu acest popor al cartii.Asa ca,Unul Dumnezeu,a ales acest popor nu inainte de a trece pe la toate celelalte 70 de popoare si le-a oferit Tora,singurii care au dorit sa o primeasca fara sa intrece ce si cum,au fost evreii!Cu toata parerea de rau,trebuie sa acceptam voia lui Dumnzeu,ca altfel,bine nu va fi.Tot si toate sunt ale Lui,ale lui Dumnezeu!

Misna 15,
,,Toate sunt prevazute,alegerea este libera,cu bunatate(Dumnezeiasca) se judeca poporul si toate dupa partea cea mare a faptelor.„

Rabi Ovadia din Bartenura arata ca omul are permisiunea sa faca binele si raul.Divinitatea este inzestrata cu multa bunatate si dupa faptele facute de om i se acorda binele meritat.Celui ce face multe fapte bune i se acorda mult bine-celui ce face putin i se acorda pe masura.
Rambam sustine ca omul e judecat dupa cele ce a facut bine si dupa cele ce le-a facut rau.Cel ce pacatuieste,o face din dorinta libera a sa si va primi pedeapsa.
Rabeinu Iona mentioneaza ruga regelui David in Psalmi 25;7:
”Pacatele tineretilor mele si ale nestiintei mele nu le pomeni”.

Misna 16,
El mai sustinea: ,,Totul este dat ca o chezasie si o mreaja e imprastiata pe tot ce e viu.Magazinul e deschis si negustorul da pe credit,catastiful e deschis si o mana scrie si cine doreste sa imprumute sa vina si sa imprumute.
Epitropii umbla zilnicsi strang datoriile de la oameni,cu voia lor si fara voia lor.Ei stiu pe ce se bazeaza cererea lor si judecata este dreapta,astfel toate sunt gata de ospat.”

Tot ce Divinitatea a facut omenirii este dat in chezasie.Sufletul omului este responsabil pentru tot ce se intampla.Oamenii intra ca intr-un magazin si cumpara tot ce le vine in gand,pe credit.Stapanul magazinului
le da tot ce vor.Ei pacatuiesc si Divinitatea asteapta pana le vine ziua socotelilor,caci ni se spune ca undeva e scris.
Epitropii umbla si strang datoriile.Oare de ce textul ne spune ca se strang datoriile de la oameni cu voia lor si fara voia lor?Oare omul insusi stabileste ce pedeapsa i se cuvine?Midras Smuel sustine ca epitropii sunt de fapt ingeri.Versetul se refera la porunci si fapte bune ale omului,pe care acestia le tramsmit in ceruri.Se explica cuvintele ”cu voia lor si fara voia lor”,ca aceasta expresie se refera la fapte pe care omul le-a facut cu buna credinta sau cateodata fara macar sa-si dea seama.
Rabi Ovadia din Bartenura sustine ca e vorba de pedepse.
In legatura cu cuvintele ”si toate sunt gata de ospat”,rabi Arie sustine ca dupa ce omul isi achita ”datoriile”, el este gata ca sa fie invitat la ospat si sa profite de viata lumii viitoare,cea de veci.

Sursa: AcelasGand

Daca nu e invatatura nu e moralitate

Daca nu este Tora (invatatura) nu este moralitate si daca nu este moralitate nu este Tora. 
Fara intelepciune nu e temere de Divinitate. Daca nu este temere nu este intelepciune.Fara pricepere nu este stiinta.Daca nu este pricepere nu este stiinta. Fara paine nu este Tora. Fara Tora nu este paine.
Tot el exprima:

Acela a carui stiinta intrece faptele sale cu cine el se aseamana?
Cu un pom care are multe ramuri dar are putine radacini.Cand vine vantul il dezradacineaza si-l doboara la pamant.  Asa precum e scris:
„El este un pom singuratic in desert si nu va vedea cand va veni binele,ci va locui in locurile arse ale pustiei,in pamant neroditor si nelocuit.>>
Dar acela ale carui fapte intrec ravna spre stiinta cui i se aseamana?
Unui pom cu putine ramuri si cu multe radacini pe care chiar daca ar sufla toate vanturile din lume nu-l vor misca din loc.”
Gasim scris in scripte:
,,Acesta va fi ca arborele sadit langa ape, care-si intinde radacinile pe langa rau si nu stie cand vine arsita, frunzele lui sunt verzi la timp de seceta,nu se teme si nu inceteaza a rodi”(Ieremia 17;8).

Misna spune: ”Daca nu este Tora nu este moralitate si daca nu este moralitate nu este Tora”. In continuare, gasim ”fara paine nu este Tora si fara Tora nu este paine”.
Aceste lucruri depind de insasi personalitatea omului, si Tora si painea depind de munca ce o depune omul.
Cum se poate ca pe o parte, omul trebuie sa munceasca pentru a obtine painea si pe de alta parte, in acelasi timp,sa obtina Tora. Daca un om n-are existenta asigurata si trebuie sa munceasca toata ziua pentru intretinerea familiei,atunci nu-i ramine timp pentru Tora. Daca obtinerea painii(intretinerea) depinde de Tora, atunci cum sunt mii de oameni ce n-au habar de o litera scrisa si au paine din belsug? Trebuie sa conchidem ca principalul in viata este Tora,invatatura si daca nu exista,restul nu are o valoare mare.
Rabi Arie sustine ca Tora si moralitatea nu pot exista una fara cealalta.Un om care are caracter bun insa n-a invatat, aceste trasaturi se vordiminua, pentru ca Tora il indruma in viata.
Ceva asemanator am intalnit la rabi Hanina ben Dosa(Misna 9).
Rabi Elazar ben Azaria compara omul la care stiinta este mai mare decat faptele sale cu un pom care are multe ramuri dar are putine radacini si pe care vantul il poate dezradacina.
Tora, care de fapt este stiinta,este primordiala inaintea faptelor bune,deoarece ea ne indruma ca sa stim ce trebuie facut si cum trebuie mai intai sa invatam.
Invatatura si stiinta sunt radacina lucrurilor bune pe care omul le face.
Inteleptii au fixat o norma: ”Cel ce e mai mare decat semenul,instinctul lui e mai mare decat el” (Talmud Suca 52). Rambam precizeaza disputa intre intelepti si filozofi,cine e mai mare decat celalalt.Acel ce n-are duh rau si nu se preteaza la lucruri negative sau acela ce are in sine un duh rau dar cu forte supranaturale stie sa-l opreasca este mai presus.Filozofii au acceptat ca un om pios este mai presus ca altii caci el face fapte bune si cu aceasta isi conduce viata.
Rabi Arie explica ca cel ce invata ca sa se poata pazi si a face ceea ce e cerut,pe acesta il numeste Tana,ca unul ale carui fapte sunt mai multe decat invatatura-pentru ca la el principalul este a invata sa faca.

Misna 18,
Rabi Elazar ben Hisma sustine: Perceptele despre cuiburi si despre puritate ele si cele asemenea lor formeaza cuprinsul esential al deciziilor traditionale.Astromomia si geometria sunt ajutoarele stiintei.

Aici ni se vorbeste de jertfele(pasari si pasarele) care nu contravin conservarii naturii.Invatatura ne vorbeste si de puritate, deci tocmai de natura lucrurilor.
Astronomia si geometria sustine Tana, ca si inteligenta matematicii slefuiesc mintea omului.

Cand cauti un raspuns!

Deoarece ai inecat tu pe cineva,te-a inecat cineva si pe tine,si sfirsitul acestora ce te-au inecat pe tine va fi ca vor fi si ei inecati.” 

Rabi Arie Levin sustine in acest verset ca ni se arata ca Atotputernicul nu doreste ca cel rau sa fie scutit de pedeapsa.
Gasim un verset legat de aceasta problema la profetul Habacuc 2;4: ‘‘Cel neprihanit va trai prin credinta sa” in asa fel ”ca cel rau sa cada in fata celui drept”.Acest lucru trebuia subliniat ca cei rai sa-si dea seama de pericolul ce-i paste. Daca ai inecat pe cineva,te-a inecat cineva si pe tine. Rabeinu Iona spune ca pentru ca s-a varsat sange curat,sfirsitul va fi similar si pentru criminal.

Misna 7,

El mai era de parere ca exista:
Multa carne,multi viermi
Multe bunuri,multe griji
Multe femei,multe vraji
Multe slujnice,multa desfranare
Multe slugi,mult jaf
Mult Tora,multa viata
Multa invatatura,multa intelepciune
Mult sfat,multa deslusire
Multe ofrande,multa pace
Cine si-a castigat un nume bun si l-a castigat sie insusi. Cine si-a insusit cunostintele Torei si-a castigat viata lumii viitoare(de veci) .
Tot ceea ce este exagerat creeaza probleme.Singurul lucru ce aduce satisfactie sufleteasca e invatatura Torei si cele legate de ea.Daca are multa avere,ii este frica de talhari,care pot sa-l omoare.
Rabi Arie Levin sustine ca multe averi aduc multe griji.Cine are multe femei,are si multe pacate.In schimb, daca invata mult, acest lucru ii aduce dupa sine o viata buna. Daca sta linga Intelepti, invata din inteligenta lor
Daca da multe ofrande, aduce pace.
Rabeinu Iona sustine ca cel ce maninca multa carne are multi viermi si viata sa se va prescurta.Cel ce va invata mlta Tora va avea viata lunga,iar cel ce a dobandit un nume bun si l-a dobandit pentru el insusi, nu pentru altii si daca a studiat Tora si-a asigurat viata pe lumea cealalta.

De aici din blogosfera romaneasca, va doresc pace si liniste sufleteasca, oriunde va aflati!

Comedii romantice ce merita vazute

Realitatea nu e mereu roz, dar asta nu inseamna ca trebuie sa ne pierdem optimismul! Pentru ca februarie este luna iubirii, iata o selectie de filme romantice cu happy end! Ia-ti si prietenele la tine si bucurati-va impreuna de aceste povesti frumoase de dragoste.
„50 First Dates”
Este o comedie romantica despre un barbat dispus sa faca orice pentru a fi alaturi de femeia pe care o iubeste, chiar daca asta inseamna sa isi petreaca restul vietii cu o femeie care sufera de o forma rara de amnezie. Adam Sandler este Henry, un tip care se vindeca te teama de angajamente cand o intalneste pe Lucy (Drew Barrymore), femeia visurilor sale. Singura problema este ca tanara uita (literalmente) totul de pe o zi pe alta din cauza unei forme rare de amnezie. Afla care este solutia de compromis care le-a permis celor doi sa ramana impreuna.

„Hitch”
Will Smith este un „doctor de relatii”; isi ajuta clientii cu intentii onorabile sa le cucereasca pe femeile pe care le iubesc. Hitch (Will Smith) este un specialist in tehnici de seductie care se „imbolnaveste”/ indragosteste la randul sau de Sara (Eva Mendes). Problema este ca Sara afla cu ce se ocupa de fapt misteriosul si seducatorul barbat si este determinata sa il scoata definitiv din viata sa. Cum o sa o convinga Hitch pe bruneta focoasa ca o iubeste cu adevarat?

„How to Lose a Guy in 10 days”

Un film despre ambitii si despre cum iubirea iti da planurile peste cap. Andie (Kate Hudson) este o jurnalista creativa iar Matthew McConaughey un advertiser ambitios. Cei doi ajung sa se cupleze in urma unor pariuri copilaresti: Andie trebuie sa testeze mai multe metode de a scapa de Ben in 10 zile pentru urmatorul ei articol din revista iar barbatul trebuie sa nu isi ia papucii pentru aceeasi perioada de timp. Planurile celor doi sunt date peste cap atunci cand intervine dragostea… ce sa aleaga? Pariul, important pentru cariera, sau iubirea?

„When Harry met Sally”
Ea si-a facut o parere atat de proasta despre el incat a declarat ca nu s-ar cupla niciodata cu cineva ca el. Timpul a trecut, Harry (Billy Crystal) si Sally (Meg Ryan) s-au revazut si au devenit foarte buni prieteni, atat de buni incat nu ar vrea sa strice relatia si sa devina iubiti… doar ca atractia dintre ei este atat de mare incat ajung sa isi petreaca o noapte impreuna. Continuarea o aflati in film!

„Crazy, Stupid, Love”
In acest film, doi barbati total diferiti, un „player” (Ryan Gosling) si un familist convins (Steve Carell), ajung sa isi petreaca atat de mult timp impreuna incat ajung sa inverseze rolurile. Playerul (Gosling) se cuminteste, iar familistul convins devine expert in arta seductiei. Povestea se complica atunci cand Cal (Carell) afla ca Jacob (Ryan) se intalneste cu fiica sa, interpretata de Emma Stone.

„How I met your Mother”
Nu este un film artistic, este un serial care se intinde pe 9 sezoane, dar e o comedie romantica foarte reusita. Serialul ne prezinta prin cate intalniri ratate si alte complicatii a trebuit sa treaca Ted, alaturi de prietenii sai hazlii, pentru a reusi sa o intalneasca pe „the one”. „How I met your Mother” este pe sfarsite, dar va aparea un nou serial inspirat din aceasta poveste, „How I met your dad”.

sursa: miresici.ro

8 februarie, ora 10:00…

Sâmbătă, 8 februarie, ora 10:00, pe strada Toplița nr 150, Zărnești, va avea loc o sedință la care vor participa tinerii munțomani și cei din administrația Parcului Național Piatra Craiului.

Se va avea în vedere în special faptul că se va îngrădi libertatea fiecărui alpinist, abaterea de la traseele marcate fiind aspru pedepsită de către Jandarmeria montană, cu o sumă colosală de 3000 lei. Deci dragi oameni, în această țară, în ai noștri munți, nu vom mai avea libertatea de a ne deplasa liberi în păduri, pentru că vom risca amenzi usturătoare. 

Este absolut inuman cum încearcă această conducere să ne limiteze și libertatea de mișcare în natură. Suntem curioși, în câțiva ani, oare va fi nevoie să plătim taxe când ieșim din case/apartamente? Este revoltător! 

Și am aflat din surse sigure că vor distruge refugiile, o parte din ele fiind deja demolate. Prieteni care au fost weekendul trecut în masivul Piatra Craiului pot confirma…

Ne vedem Sâmbătă dimineața, la ora 7:45, în gară, pentru a lua trenul de 8:00 spre Zărnești. Este un tren particular ce va pleca de la linia 1. 

Avem un cuvânt de zis! Iubitori ai muntelui, alăturați-vă!”

asadar,  dragi prieteni, as veni doar ca e o mica distanta de la mine… daca mai vine cineva ma bag macar sa impartim costul la benzina… ca de cand Boc si gasca lui s-a trezit sa sustina banzinarii si bancile acum 3 ani, paltim ca prostii…

Acum legat de proteste:  nu va agitatii cu demisii de la  guverne.. s-au schimbat guvernele de 3 ani incoace tot masuri tampite iau… SCHIMBAREA STAPANILOR BUCURIA NEBUNILOR!… HAI SA FACEM O TREABA ORGANIZATA IN CERERI! … ASTIA DEMISIONEAZA UNII SI II PUN PE PRIETENII LOR IN LOC… NU AJUTA LA NIMIC!
Sa cerem clar si punctual ce vrem!

E aiurea sa te amendeze ca te abati de la traseu. Am inteles logica actiunii – ca sa nu aiba autoritatile de cautat si salvat in caz de accident sau pierdere pe oamenii care se duc pe unde nu e cazul.
Doar ca te pot amenda si daca te ratacesti sau mai bine o sa daio  spaga sa te scoti.
Prefera sa se cheltuiasca inutil de la buget bani pentru salvarea tampitilor care se cred zmei si se baga unde nu pot face fata, decat sa iau o amenda ca m-am abatut din traseu sa ma usurez.
Vreau sa am libertatea de a-mi vizita tara chiar daca ma pun in pericol. Vreau sa am aceasta libertate de decizie in ceea ce ma priveste.
Trebuie sa avem dreptul sa ne putem si ratacii. Trebuie sa avem dreptul sa ne deplasam in natura conform vointei noaste si, sa fim respectati acordandu-ni-se credit ca odata ce am plecat la drum avem minimul de inteligenta si un spririt de conservare de asa natura, incat sa nu ne punem in pericol.