Trebuie să înţelegem dacă omul, ca şi cea mai înaltă creaţie a naturii, tinde către unitate şi integralitate în ciuda faptului că este incapabil să o atingă, el evocă integralitatea naturii, care lucrează pentru el. Vedem asta în diferite sisteme, în deosebite obiecte, şi cu privire la cum noi creştem.

Vedem cum un copil se dezvoltă. Face lucruri instinctive pentru a deveni un adult, să reuşească în ceva. El este tot timpul într-o stare de tensiune. De ce sunt aceste încercări reuşite? De ce fac acestea un adult din el? De ce ca rezultat a numeroase eforturi, el învaţă, creşte, înţelege şi se dezvoltă? Este pentru că prin dorinţa lui, evocă asupra sa forţa naturii, care îl dezvoltă.

Aceiaşi natură, care ne dezvoltă pe noi şi care gradat a creat nivelul vegetativ, animal şi mai târziu nivelul uman din nivelul inanimat, răspunde la eforturile noastre şi la munca noastră. Dacă ne îndreptăm spre integralitate, integrându-ne unul cu altul, atunci în cele din urmă vom descoperi în noi manifestarea forţei generale. Asta este prin lupta pentru unitate noi evocăm asupra noastră această forţă unificatoare care există în natură.

Seara, la radio, se difuzeaza emisiunea „Noapte buna, copii!”
-Dragi copii, zice povestitorul, in aceasta seara, am sa va spun povestea „Frumoasa din Padurea Adormita”…Si s-a dus Fat-Frumos prin padure, luptandu-se cu hatisurile prin carea atata amar de vreme nu mai calcase picior de om si, intr-un tarziu, a ajuns intr-o poiana unde se inalta un castel falnic. S-a apropiat si a intrat. Si, ce sa vezi? Toata lumea dormea: strajerii dormeau rezemati in halebarde, slujitorii pe scari, bucatarii la bucatarie, regele cu regina pe tron, inconjurati de curteni, iar intr-o camera, pe un pat numai brocart si matasuri, dormea Frumoasa din Padurea Adormita. Atras de frumusetea ei, Fat-Frumos se aseaza langa ea, pe pat, ii saruta gurita, ii ridica rochita…
Noapte buna, copii!

Ma duc la piata si trec pa langa o taraba cu pepeni unde era un carton pe care scria:
„Un pepene 3 Lei, sau trei pepeni la 10 lei”
În loc sa-i spun tipului din spatele tarabei cât de prost e, m-am hotărât să-i demonstrez.
Aşa că l-am abordat:
– „As dori un pepene”
-„Da, domnule,face trei lei” I-am dat banii şi i-am spus:
-„De fapt, mai da-mi unul te rog”
-„Nici o problemă domnule, inca trei lei”
– „Stii ceva” i-am zis “Mai da-mi unul sa fie trei”
„Desigur domnule, trei lei va rog”
Abia ma abtineam sa nu rad si i-am spus:
„Tocmai am cumpărat trei pepeni pentru nouă de lei,iar pe cartonul tau scrie trei pepeni pentru zece lei .Tu iţi dai seama cat de prost esti.?”
„Nu sunteti primul client care imi spune..”, chicoti el, „toata lumea face misto până când subliniez că au cumparat trei pepeni în loc de unul.”

In liceu, cand faceam naveta cu autobuzul catre Bucuresti, mi-amintesc ca era o vreme cand nu indraznea nimeni sa-i spuna soferului: „sa dea manelele alea mai incet”. Induram cu totii vreo doua ore poftele artistice ale sefului cu volanul in mana, cu umilinta jenata a celor obisnuiti sa stea cuminti in scaunele lor din spate.

A venit pe urma o vreme cand nu stiu ce lege a spus ca domn’ sofer nu mai are voie si m-am bucurat ca de un mare triumf al civilizatiei romanesti.

25 de ani mai tarziu, adica astazi, m-am asezat vreo 15 minute la o terasa si n-am avut cum sa nu ascult postul radio ales probabil de chelneri sau patroni. Mi-au zvacnit in ureche ” zero zero grade” sus pe tooc”, ” iti arat ca pooot”, ” va fi biiine” cu insistenta unghiilor scrasnind pe sticla si cu stridenta abientului muzical de pe langa comediile din balci.

„Ce semnifică nerăbdarea şi munca dură”. Trebuie să muncim din greu, deoarece sunt numai suferinţele din munca grea care ne fac să strigăm spre Creator cu o dorinţă unitară, astfel încât Creatorul ne salvează de sub dominaţia Faraonului, regele Egiptului.

Aceasta înseamnă că vine de la o stare de decădere, când omul simte că este mai rău decât alte persoane şi acest lucru îl împinge să strige spre Creator din toată inima, astfel că El îl ajută. Aceasta înseamnă că omul crede că Creatorul aude rugăciunea sa, deoarece El a dezvăluit răul său şi astfel, El îl va ajuta, cu siguranţă şi îl va scoate din rău, ceea ce se numeşte răscumpărare. Aceasta înseamnă că o persoană crede că Creatorul a făcut-o să înţeleagă că ea este în exil şi că El o va scoate, cu siguranţă, din exil, după aceea.

Noi avansăm prin două forţe, dar, pentru cei ce nu ştiu unde să meargă, nu există decât o forţă care-i împinge din spate şi-i obligă să avanseze. Ei încearcă, în mod constant, să scape de ea, încercând să se salveze din „rola de evoluţie”, care-i prinde din spate şi-i împinge înainte.

Dar, calea Torei este diferită de calea suferinţei. Oferim unei persoane înţelepciunea Cabala, să-şi poată construi forţa care îi va ilumina drumul şi o va trage înainte, în speranţa unui viitor mai bun, cu aşteptări mari, exemple pozitive, un sentiment de teamă care se face simţit prin conexiune şi exaltare spirituală. Obiectivul ar trebui să fie cât mai strălucitor şi atractiv şi descris ca fiind minunat şi bun.

Deşi avansarea se face prin ego, pe care trebuie să-l respingem constant, trebuie să încercăm să utilizăm această metodă: să atragem Lumina care corectează, astfel că Ea va face toată munca. Abordarea, aici, necesită subtilitate, ca în orice. Dacă ştiţi cum să intraţi, atunci vă este foarte uşor să o faceţi.. Cineva care nu ştie acest lucru simte mari dificultăţi şi se rostogoleşte, constant, într-un perete.

Noi trebuie să organizăm mediul propice în care vom începe, curând, să suferim datorită absenţei conexiunii şi din cauza geloziei noastre, poftei şi dorinţei de respect. Veţi vedea că alţii au mai mult succes decât voi. Îi veţi invidia pe alţii care reuşesc să se conecteze atât de puternic şi veţi dori, de asemenea, să atingeţi asta.

Gelozia vă obligă să cereţi schimbarea. Ştiţi, deja, cum să evocaţi Lumina care Reformează, începeţi să schimbaţi sub influenţa Luminii şi deci, avansaţi. Lucrul principal este de a dezvolta forţa de tracţiune, numită „voi accelera”. Aceasta deoarece problemele, suferinţele, forţa naturală a evoluţiei „în timpul său”, nu depind de voi. Trebuie să înţelegem că suferinţele vin la o persoană, în scopul de a o trezi, noi avem nevoie să dezvoltăm durerile din iubire prin noi înşine, în loc de suferinţele corporale, astfel ca, în locul răului care ne prinde, bunătatea va ilumina înaintea noastră.În loc de evoluţia naturală sub stăpânirea timpului, trebuie să ne ridicăm deasupra timpului pentru a determina ritmul progresului prin noi înşine. Aceasta înseamnă că totul este în mâinile voastre! Trebuie să simţim exaltarea şi un sentiment de trezire, deoarece totul depinde numai de noi! Dacă o vrem, cu adevărat, acum, va fi acum! Tot ce dorim să atingem prin calea Torei, poate fi promovat şi realizat.

Este foarte important să subliniem asta în muncă: să utilizăm şi să integrăm toate componentele, toate mijloacele de care dispunem în calea „voi accelera” care ne vor ajuta în avansarea noastră. Trebuie să dezvoltăm toate mijloacele şi să le unim, în mod corect, pentru a vedea că există o metodă sigură aici, în loc de a urma calea suferinţei dezvoltată sub presiunea naturii noastre. O persoană poate progresa ridicându-se deasupra naturii sale pentru a avansa şi pentru a deschide porţile pentru ea.

Baal HaSulam, „Introducere în cartea Zohar”, articolul 33:…toată mulţumirea Creatorului nostru de a dărui creaturilor Sale depind de măsura în care creaturile Îl simt, simt că El este cel care dăruieşte şi că El este cel care le bucură. Căci atunci, El are o mare plăcere în ele, ca un tată care se joacă cu fiul lui iubit, în măsura în care fiul simte şi recunoaşte măreţia şi transcendenţa tatălui său şi tatăl său îi arată toate comorile pregătite pentru el…

„A se juca” înseamnă că simt dorinţa Creatorului, atitudinea Lui, nevoia Luia de a ne crea din dorinţa Lui de a face bine creaturilor Sale. Eu simt dragostea infinită care curge de la nivelul Său. El ne-a creat pentru a ne permite să simţim dragostea Lui şi noi putem profita de această dragoste doar dacă înţelegem bine asta, în măsura în care putem să dăm valoare acestui lucru.

Noi suntem împreună în această dragoste reciprocă precum doi oameni care se iubesc, precum un tată şi fiul lui. Ei se joacă împreună, dar fiul îl înţelege perfect pe tatăl lui şi este lipit de el. Ei sunt încorporaţi reciproc în dorinţele lor, şi fiecare îl poate umple pe celălalt. Ei sunt, la început, opuşi unul altuia, prin natură dar, cu ajutorul corectării, ei sunt uniţi şi au posibilităţi infinite de dezvoltare.

Această contradicţie internă nu este un obstacol, ci mai degrabă le permite să dezvăluie dragostea infinită, deasupra separării.

Întrebare: De ce vorbim atât de mult despre rău şi aşa de puţin despre bine ?

Răspuns: În primul rând, ar trebui să vorbim de bine unul despre celălalt, despre scopul creaţiei, muncă şi grup. În al doilea rând, noi studiem şi examinăm vasele noastre, dorinţele noastre şi nu este mai mult sau puţin, ci o lipsă a dorinţei. Studiul nostru şi ridicarea cererii corecţiei provin din lipsa de împlinire a dorinţei.

Noi învăţăm cum să realizăm dorinţa corectă şi să o ridicăm pentru a primi forţele, Masachim (ecranele) şi Luminile de corectare, ca răspuns. Numai atunci ajungem la realizare şi vom fi, în cele din urmă, recompensaţi cu plăceri ca urmare a adeziunii, unităţii şi echivalenţei de formă cu Creatorul.

Deci, toată munca noastră se face sub presiune, dar, dacă o apreciaţi, dacă apreciaţi această presiune, dacă vă amintiţi că munciţi pentru un motiv şi pentru a servi Creatorul, dacă credinţa voastră este destul de puternică, ceea ce înseamnă forţele Bina, forţele dăruirii – acolo, chiar dacă este vorba de a depăşi toate stările neplăcute, puteţi, încă, să vă bucuraţi. După toate, aveţi o altă forţă, forţa Bina care vă ridică mai sus de Malchut. Cu toate că nu vă simţiţi confortabil în Malchut, Bina vă dă sentimentul de ascensiune.

Este dificil să exprimi această dualitate în cuvinte, dar este munca noastră. Noi facem eforturi şi întrebarea este dacă ne place sau nu. Depinde pentru cine facem aceste eforturi. În orice caz, nu sunt prea multe cuvinte despre emoţie şi plăcere în istoria acestei munci. Munca, în sine, este partea principală a istoriei.

Personal, apreciez cele mai multe stări prin care trec. Uneori, eşti aruncat într-o stare neplăcută şi, uneori, indiferenţă. Orice se poate întâmpla, dar ar trebui să încercaţi să depăşiţi şi să profitaţi de fiecare stare. După toate, dacă Creatorul vă conduce, dacă sunteţi, constant, în mâinile Lui, chiar când vă taie şi vă aruncă afară, în cele din urmă, nu există un moment lipsit de plăcere.

Înapoi la jocul dintre tată şi fiu: De fapt, noi ne simţim într-o stare în care nu primim nimic. Este în contrast cu percepţia noastră. Nu există nimic în recipientele voastre. Lumina NRNHY nu este umplerea pe care o primiţi de la cineva, dar atitudinea voastră faţă de Creator care este construită deasupra golului din interiorul vostru. Este această atitudine care vă dezvăluie o Lumină care „este în aer”, atitudinea în sine. Este Lumina dăruirii şi a dragostei care vine din voi.

Noi spunem că abundenţa Luminii vine de la Creator şi se dezvăluie în toată lumea, dar, de fapt, asta nu înseamnă că sunteţi, în mod egoist, umplut de plăcere – nu. Aceasta deoarece se întâmplă deasupra primei restricţii, în atributul de „a dărui pentru a dărui”, apoi, în „a primi pentru a dărui”. Este în contrast, complet, cu opiniile noastre actuale şi este imposibil pentru noi să explicăm asta.

Este motivul pentru care nu putem descrie pentru ceilalţi, plăcerea pe care o simţim când ne jucăm cu Creatorul. Acesta este rezultatul auto-anulării şi devotamentului, deasupra Machsom (barieră), în afara voastră, în aspiraţiile voastre spre exterior, mai presus de durerile de dragoste.

Partea a patra a Cursului zilnic de Cabala, 09.04.2013, „Introducere în cartea Zohar”

Prietenul,amicul,invatatorul,profesorul cel mai bun si iubit de toata lumea este acela care face pe placul tuturor.Nu mustra,trece cu vederea chiar si cele mai incredibile minciuni,spune da cand ar trebui sa zica nu,nu cicaleste..etc.etc.Atata timp cat interesul ii este alimentat,acest gen de om se comporta de parca el/ea ar fi intruchiparea binelui si a iubirii..ia sa-l atingi putin la buzunar sau in propriul orgoliu,sa vedem cum se comporta respectiva specie!!

La prima vedere,toate sunt echilibrate si frumos zugravite,dar,daca vom intra mai adanc in ”poveste”,ne vom izbi de un adevar mai mult decat adevarat,iar acest”adevar” nu trebuie sa-l cautam deoarece se afla in sanul fiecarei familii!!Neintelegerile si inselaciunea,invidia si ura dintre frati,despre divorturi sa nu mai povestesc….cate si mai cate astfel de lucruri se petrec acolo unde ar trebui sa fie linistea si iubirea cea mai profunda!!

-Cum poate fi explicat un astfel de ”incident”..?

Dupa toate cercetarile mele,am ajuns la un singur rezultat,care poate raspunde tuturor intrebarilor!!Atata timp cat omul nu-si cunoaste identitatea,nu va avea cum sa construiasca ceva trainic si rezistent.Nu trebuie sa ai un masterat pentru a VeDeA ceea ce se petrece in Jurul nostru,ca,de InTeLeS nu oricine poate pricepe,si sa nu uitam ca si noi facem parte din acest intreg (imprejurimi)!Ase ca,nu poti spune ca tot ceea ce se petrece se datoreaza doar lui,abcd….x persoane..Logic,nu crezi si tu la fel???

Din cei 47 de ani ai mei,32 i-am consumat prin Romania,restul de 15 i-am ars prin lumea larga.Multe am vazut..Multe am facut..Nimic nu am realizat,iar asta,din cauza ca nu m-a dus mintea mai mult,sau mai bine zis>>Dupa Fapta si rasplata<<<<>>>Printre toate acestea sa nu uitam ca si eu am fost copil intr-o vreme,si nu eu am ales sa raman orfan de tata,nu am ales nici ca sa fiu crescut de parintii mamei mele dragi,s.a.m.d.Dupa toate aceste ”intamplari”,as putea cauta vinovati pentru tot ceea ce s-a petrecut in viata mea,deoarece nu am crescut asemenea unui copil (normal),ingrijit,iubit si ajutat de ai lui parinti,iar acest mod de viata afecteaza foarte mult psihicul unui copil,spun oamenii cititi.

Acu,si eu ca orice om,o perioada din timp(dar foarte scurta),mi-am judecat mama pentru tot ce mi sa ”intamplat”,dar mai apoi,mi-am zis asa:<In loc sa-i multumesc pentru ca mi-a dat viata,eu,Ce fac?O rusine sora cu moartea mi-a imbratisat inima atat de puternic incat simteam ca ma sufoc,si astfel,inima a inceput sa se transforme,la inceput in gheata,deoarece a fost impietrita,ca mai apoi sa se transforme intr-un izvor de iubire si dragoste fata de toti acei oameni care iubesc dreptatea si ajutorul reciproc,respectul si buna intelegere.Cum s-a petrecut acest fapt?Atunci nu am priceput,dar cu trecerea timpului am realizat(inteles) care a fost factorul acestei schimbari;Dorinta de a fi Om,iar aceasta dorinta cuprindea mult mai multe puncte si intrebari;<<Cine sunt eu?De unde vin?Incotro ma indrept?Ce caut aici pe pamant?Care este menirea mea?-Cum,Unde….??!!Mai pe scurt,Dorinta de schimbare..

„Drumul pe care alegi sa mergi,pe acel drum vei fi condus/a!„.
Suta la suta,cuvintele acestea sunt adevarate!Multa lume nu pricepe sensul lor(al cuvintelor),deoarece isi doresc ca schimbarea sa se ”vada” imediat!!”Cat ai pocni din degete sau abracadabra”,sunt povesti de adormit copilasii,foarte asemanatoare cu,”iubirea la prima vedere”,cand a trecut vederea(interesul),a trecut si iubirea.Un om sanatos la minte este constient ca nu-i poate da unui copil din clasa intai sa rezolve o problema de babalaureat!Cam tot la fel sta treaba si cu viata noastra..Atata timp cat nu ne cunoastem identitatea,nu avem cum sa stim ce avem de facut,cum sa ne comportam,cum sa ne iubim,etc.etc.

Aci vorbesc generatiei mele(35-60):>>Oare nu suntem indeajuns de maturi ca sa putem pricepe ca tot drumul parcurs pana in prezent,a fost si este, fals si stramb?Daca acest drum parcurs de noi si inaintasii nostri ar fi fost drept,eu sunt convins ca lucrurile stateau cu totul si cu totul altfel!Unde este greseala?De unde provine acest dezechilibru?!!Omul zilelor noastre se crede un evoluat si un inteligent;Atunci cum se explica acest haos in care traim?????????!

Toată umanitatea există într-un sistem ce seamănă cu corpul nostru, care este compus din piese interconectate. Această conexiune există deja. Problema este că nu funcționează corect.

După spargerea dorințelor, fiecare fragment a început să acționeze pentru sine. Legătura dintre ele a rămas, doar că a devenit opusa la ceea ce ar trebui să fie, deoarece fiecare dintre ele a dorit doar să primească pentru sine.

Acesta este modul în care sistemul s-a dezvoltat după spargere, devenind din ce în ce mai rău. Pentru că dorinta de a primi a început să se dezvăluie cu o forță mai mare și oamenii au crezut că, chiar dacă legăturile lor erau egoiste, încă le-au ajutat să se dezvolte. Economiștii de astăzi încă mai cred că competiția este bună deoarece ea conduce omenirea spre prosperitate și succes.

Dar pare a fi bună doar la suprafată, deoarece o persoană se simte confortabil în egoismul său. Cu toate acestea, în esență, toată dezvoltarea noastră este concepută doar pentru scopul dezvăluirii răului conținut în egoismul nostru, și vom descoperi acest lucru la sfârșitul dezvoltării noastre egoiste.

De-a lungul istoriei, conexiunea egoistă dintre oameni (sau sufletele sparte) a crescut în mod constant. Printre acestea, există anumite suflete, ce s-au dezvăluit aici și acolo, care nu au dorit să existe în conformitate cu legile primirii și concurenței, dar care au dorit să existe în dăruire reciprocă și ajutându-se unul pe altul. Acești oameni revelează metoda unei noi conexiuni altruiste, care le permite să se ridice mai presus de egoismul lor, la o stare de dăruire.

Prin corectarea lor înșiși, acești oameni devin o parte pozitivă a sistemului general. Aceștia sunt Cabalistii, oameni speciali care au dezvăluit forța dăruirii și datorită lor se revarsă în organismul general sau în sufletul general precum sângele proaspăt. Acest flux va determina sufletul general să vină la viață și să se trezească.

Acest întreg mecanism începe să se trezească din moarte. La urma urmei, a fost complet distrus, iar acum sunt părți ale acestuia, care au început să se vindece prin conectarea dintre ele. Aceste piese devin din ce în ce mai active în cadrul sistemului și își consolidează legătura unul cu altul, trezind astfel întregul sistem și injectându-l cu forta dăruirii prin legăturile naturale care există între toate părțile sale componente: părțile sparte, părțile corectate și cele în procesul de corecție.

Ca urmare, toate părțile sistemului primesc un impuls mic de energie și inspirație de la părțile care se corectează pe ele însele. Din acest motiv, cei drepți sunt numiți fundația lumii.

Chiar daca noi nu diseminăm pe scară largă, munca noastră și eforturile în a ne uni încă vor afecta părțile sistemului care nu sunt capabile să descopere metoda corecției pe cont propriu. La urma urmei, noi existăm într-un singur câmp, un singur organism, dar, în scopul de a accelera procesul de dezvoltare, trebuie să includem diseminarea externă.

Baal HaSulam a scris despre necesitatea de a dezvălui știința Cabalei, în articolul său, “Timp să acționăm”, precum și în ziarul său, Națiunea. Acest lucru a ajutat să trezească oameni, ceea ce corespunde cu vremurile noastre incredibil de accelerate.

Acest lucru dă fiecărei părți a sistemului posibilitatea de a se trezi și de a vedea că starea noastră de criză nu este întâmplătoare și că nu suntem condamnați să suferim pasiv toată viața. Criza este un semn că trebuie să acceptăm metoda corecției cât mai curând posibil.

Lumina, puterea corectării, împlinirii și dăruirii, intră în sistemul general numai prin părțile sale corectate. Părțile corectate ale sistemului sunt numite Israel (direct la Creator), iar numărul lor este în creștere, deoarece mai multe părți noi se trezesc la corecție.

Ele sunt numite partea interioară a sufletului general. Restul părților care nu se corectează încă sunt numite partea exterioară sau națiunile lumii. În cele din urmă, toată lumea se va uni și va ajunge la corecția completă.