În România, cinci oameni mor în fiecare oră din cauza bolilor asociate fumatului, iar statul a alocat în ultimii ani tot mai puțini bani pentru programele naționale gratuite menite să îi ajute pe români să renunțe la acest obicei, au anunțat reprezentanții Fundației Medicale „Pneuma”, în cadrul unei conferințe organizate cu ocazia Zilei Mondiale fără Tutun, marcată anual pe 31 mai, la inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății.

În România sunt aproape 5 milioane de fumători, iar cea mai alarmantă cifră se înregistrează în rândul tinerilor sub 15 ani, unul din patru fumând zilnic.

„Suntem aici pentru a le transmite românilor un mesaj foarte important: fumatul nu este un stil de viață, este un stil de moarte. Unii oameni consideră că îi relaxează, că îi calmează, că reprezintă cea mai mare plăcere, parcă le da rostul vieții. Nu suntem aici ca să judecăm, ci ca să îi ajutăm pe acești oameni pe care îi paște o moarte prematură, îi paște o boală cronică. Eu am avut în familie destule persoane care au murit din cauza acestor boli. Fiecare dintre noi are printre cunoștințe, rude sau prieteni persoane care au murit din cauza unui cancer, a unui infract miocardic, a unei boli respiratorii cronice”, a spus medicul pneumolog Magdalena Ciobanu de la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, coordonatoarea Programului Național Stop Fumat.

Ciobanu a prezentat și datele obținute în cadrul unui studiu realizat de Universitatea din Washington, care a calculat câți oameni mor anual în fiecare țară din cauza acestui viciu. În România, peste 42.000 de români mor în fiecare an din cauza bolilor provocate de fumat (cancer, boli cardiovasculare, boli pulmonare cronice, boli respiratorii etc).

Cercetarea mai arată că cei mai mulți români susțin creșterea taxei pe viciu, ca fiind cea mai eficientă metodă de a determina scăderea numărului de fumători și a incidenței bolilor asociate fumatului. Potrivit studiului, peste 60% dintre românii cu vârsta peste 15 ani susțin creșterea taxei pe viciu.

1. Riscul crescut de a face cancer

„Deși calitatea vieții noastre a crescut și sunt multe boli care au scăzut ca număr de decese, când vorbim de cancer, lucrurile sunt din ce în ce mai serioase. Din 2009, numărul de decese prin cancer pulmonar a crescut cu 10%. Numărul cazurilor diagnosticate cu această boală e în continuă creștere. În ultimii 4 ani, numărul de cazuri noi de cancer pulmonar diagnosticate a crescut atât la bărbați, cât și la femei”, a explicat Ciobanu.

Potrivit medicului pneumolog Miron Bogdan, președintele Fundației Medicale „Pneuma”, în rândul fumătorilor se întâlnesc de 8 ori mai multe cancere bronho-pulmonare decât în cazul nefumătorilor. Medicul a dat ca exemplu cazul unui pacient al său, care a fumat, în medie, 5 pachete pe zi, timp de 25 de ani: „Avea 58 de ani. În cazul acestor fumători, care fumează peste vârsta de 50 de ani, debutând la vârsta de 20 de ani, unul din 4 face cancer în anii următori. Dacă continuă până la peste 60 de ani, unul din 3 face cancer”.

„Fumatul e cea mai gravă pandemie mondială. Un miliard de oameni fumează”, medicul pneumolog Miron Bogdan

2. Riscul crescut de îmbolnăvire cu boli respiratorii cronice

Efectele nocive ale fumatului asupra plămânilor nu se materializează doar sub forma cancerului. Foarte periculoase sunt și bolile respiratorii.

Bolile BPOC (adică boli care afectează plămânii și bronhiile pe termen lung) sunt destul de răspândite în România. În țara noastră, mortalitatea provocată de bolile respiratorii este mult peste media europeană, a arătat Bogdan. De exemplu, dacă în Finlanda mor anual din cauza lor 53 de oameni la 100.000 de locuitori, în România cifra este dublă, de 111 oameni la o sută de mii de locuitori.

„Acum 50 de ani nici nu se știa ce este BPOC. Această boală apare cam la 20 de ani după ce o populație începe să fumeze foarte mult. E ca un cutremur care se produce în adâncul oceanului și este urmat de un tsunami. În anii ’90 s-a fumat în demență în țara asta. D-asta avem acum atât de multe cazuri de cancer și de BPOC. Dupa 2020 vor scădea cifrele, la 15 ani după ce am început să reacționăm viguros împotriva fumatului”, a arătat specialistul.

Potrivit acestuia, în România, 55% dintre decesele cauzate de BPOC sunt atribuite fumatului. „De obicei, femeile la noi la țară nu fumează, dar încălzesc cu lemne. De foarte multe ori, aceste instalații nu sunt bine făcute și fumegă. Și d-asta întâlnim BPOC și în mediul rural, plătindu-se un tribut acestui mod de viață arhaic”, a completat el. La nivel național, 500.000-600.000 de români suferă de BPOC.

Un studiu realizat pe un eșantion de 9.600 de români de peste 40 de ani din toate județele și din toate mediile sociale a arătat că 1 din 12-13 români are respirație zgomotoasă cu șuierături, tuse de lungă durată cu expectorație sau prezintă o gâfâiala anormală la efort fizic. În cazul fumătorilor, 1 din 4 suferă de aceste afecțiuni (gâfâială, tuse, respirație zgomotoasă).

3. Riscul crescut de infarct sau de accident vascular

Pneumologul Miron Bogdan arată că fumătorii tineri nu sunt feriți de efectele nocive ale fumatului: „În cazul oamenilor tineri, sub 40 de ani, aproape că nu există infarct miocradic acut fără fumat”.

Iar în cazul femeilor cu vârste curpinse între 30 și 35 de ani, riscul de a face un accident vascular cerebral crește în funcție de intensitatea tabagismului.

„De prin 2003-2004 am început să avem o politică anti-fumat foarte puternică, a început să scadă și numărul de decese. La începutul anilor 2000 eram țara cu cea mai mare prevalență a bolilor cardio-vasculare. Acum ne-au luat-o înainte rușii”, explică Bogdan.

4. Costurile fumatului sunt foarte mari pentru societate

Potrivit Teodorei Ciolompea, expert în educație pentru sănătate, costul mediu pentru un pacient tratat pentru infrarct miocardic acut prin intervenție coronariană este de 2.854 de lei. În cazul unui pacient tratat de cancer, costurile sunt mult mai mari, de 57.664 de lei pe pacient.

Pe de altă parte, societatea nu pierde numai banii investiți în tratarea bolilor asociate fumatului, ci pierde și oamenii respectivi care, adesea, nu mai pot munci o anumită perioadă de timp, fiind astfel scoși din circuitele sociale.

Din acest motiv este eficient ca statul să investească în programele gratuite menite să îi ajute pe oameni să se lase de fumat. Însă, în România, situația Programului Național Stop Fumat s-a înrăutățit în ultimii ani. Dacă în 2011 acesta a fost finanțat cu aproximativ 6 milioane de lei, în 2012 statul a oferit puțin peste două milioane de lei, pentru ca în 2013 bugetul programului să scadă și mai mult și să ajungă la aproximativ 250.000 de lei. Abia acum, în 2014, s-a înregistrat prima creștere a bugetului după mult timp: acesta a ajuns la un milion de lei, dar se află în continuare mult sub nivelul de acum 3-4 ani.

În cadrul Programului Stop Fumat, oamenii ar trebui să primească medicamente gratuite care să îi ajute să Unul din 4 români sub 15 ani fumează. Foto: GettyImagesîși învingă dependența de nicotină (aceste medicamente sunt necesare mai ales în cazul persoanelor care au fumat o perioadă îndelungată de timp). Dar în 2013 bugetul a fost atât de mic încât pentru achiziționarea medicamentelor nu s-a alocat niciun ban, a explicat Ciobanu.

„2013 a fost un an foarte dificil pentru Ministerul Sănătății. În acest an am început să primim din nou bani, finanțarea fiind pentru 3.000 de pacienți, în toată țara. Cu toții avem liste de așteptare. Oamenii sunt uneori furioși pentru că ei consideră că e dreptul lor (să primească tratamentul gratuit – n.r.) pentru că plătesc acea taxă pe viciu; măcar o parte din acea taxă pe viciu sa meargă aici”, a povestit medicul.

Un studiu care a vizat eficiența Programului Național Stop Fumat a arătat că 23% dintre pacienții care se lăsaseră de fumat în cadrul programului erau în continuare nefumători la un an de la încheierea tratamentului.

În acest context, Fundația Medicală „Pneuma” a lansat și o petiție publică prin care cer guvernanților o finanțare adecvată a Programului Național Stop Fumat și creșterea taxei pe viciu. De asemenea, fundația îi invită pe toți cei care își doresc o viață fără tutun, fumători sau nefumători, să solicite autorităților statului creșterea bugetului alocat activităților de prevenire și de tratament a bolilor asociate fumatului.

„Oamenii se apucă de fumat în adolescență: copiii fac ceea ce fac părinții, nu ce le spun părinții să facă. Dacă vrem ca copiii noștri să nu mai fumeze trebuie ca adulții să nu mai fumeze”, medicul pneumolog Magdalena Ciobanu

5. Starea bună de după renunțarea la fumat

În vârstă de 56 de ani, Ovidiu Balaci a fumat timp de 30 de ani. Fuma două pachete pe zi, dar a reușit să se lase de acest obicei. „Nu fumez de 7 ani, mi-e foarte bine. Medicul mi-a zis că trebuie să mă las neapărat. Făcusem un infarct”, povestește bărbatul din București.

Balaci a apelat la Programul Național Stop Fumat și a primit gratuit medicamentele care să îl ajute să își învingă dependența de nicotină. A luat tratamentul timp de două săptămâni (interval de timp în care a și fumat), iar apoi s-a lăsat dintr-odată: „Brusc, după două săptămâni, am renunțat. Tratamentul îți dă o stare de saturație de nicotină în corp. Ajunge o concentrație de nicotină în sânge încât ți se face scârbă de țigări. Nu am mai avut senzația de nevoie de fumat, deși stau într-un mediu unde colegii mei fumează”.

În aceeași perioadă, un prieten al său a încercat și el să se lase de fumat și a primit același medicament: „Eu m-am lăsat, el nu s-a lăsat nici până azi. E foarte importantă determinarea”.

„Mă simt foarte bine. În afara faptului că m-am îngrășat, am gust, miros – atunci nu aveam, nu mai am tusea persistentă dimineața. Chestiile astea au dispărut pe parcurs”, mai spune Balaci.

Interzicerea fumatului în spațiile publice, dezbătută în Parlament

Potrivit Magdalenei Ciobanu, România a implementat toate cele 6 măsuri anti-fumat recomandate de Organizația Mondială a Sănătății, cu excepția uneia, aceea de a interzice fumatul în spațiul public.

În prezent, în Comisia de Sănătate de la Camera Deputaților este depusă o propunere legislativă prin care se solicită interzicerea fumatului în spațiul public. Legea propusă prevede și interzicerea fumatului în locurile de joacă pentru copii, indiferent că acestea sunt afară sau în interior. Ciobanu speră că deputații își vor face treaba: „Trebuie votată de deputați. Atât trebuie să facă: să voteze proiectul de lege care deja este la Camera Deputaților”.