LILIANA CARMEN STOICA·18 IUNIE 2017

Nu , aceasta infernala impertinenta
Acest destin cu tot bagajul lui
Nesocotit infern ce se consuma
Sub aripa de plumb , sub ochi de fiara
Sub cerul bland ce-i obosit de nori .

Cortina infernala astazi iar m-apasa
Si glasu-mi este prins in dinti de plumb
Si greaua zi din urma celeilalte
Mai pune pe-un cantar cativa arginti .

Da, abia de ne mai tinem calea
Cu-n strigat inspre stele astazi plang
Si ulii doar care imi tin cararea
Deja mai grea si plina de amurg .

Si-i valva mare-n lume, e urlet si pacat
Si sub cortina grava cu straie colorate
Rag bestiile stranii sub gratii de palat
Si ultime dorinte amputate .

Si este un spectacol ce s-a mai dat si -atunci
Cand dimineata cruda era-ndoita-n noapte
Cu sangele ca lacrima si suflet fiert in tuci
Si cu trompete-n gara parasita si departe.

Si doi cercei ca sacii de plumb se lasa greu
Si gatul este prins in ultimul inel
Se-ntarzie la cina unde canta mereu
batranul ultim lautar fidel.

Si cu privirea amortita de-un destin
Incerc azi sa patrund in “dulcele infern “ .
Liliana C S
28.05.2017