Postulatul de baza al unui stat e ca isi vede de propriul interes. Consecintele sunt multe, desi multi se incapataneaza sa fie naivi si se lasa “surprinsi” de ele: Nici Rusia, nici China, nici SUA, nici vreo tara din UE nu intra in relatii comerciale, economice, sau de alta natura cu Romania decat pentru ca au ceva de castigat. Ceea ce nu inseamna ca Romania are neaparat ceva de pierdut, schimburile comerciale nu sunt un joc cu suma fixa.

Si atunci care sa fie interesul national al Romaniei ? Ar trebui Romania sa se orienteze spre vreo “axa”, sau pur si simplu sa cumpere de la cel mai ieftin si sa vanda celui care da cel mai mult ?

Toti avem experienta intelegerilor care merg pe hartie dar scartaie in realitate. Si din experienta asta am invatat ca cea mai tentanta oferta nu valoreaza nici cat o ceapa degerata daca e facuta de un om care nu isi tine cuvantul. Orice ar spune Nastase sau altii, Rusia a dovedit ca este un astfel de partener. A semnat un tratat cu Ucraina, punandu-i garanti pe SUA si Anglia, prin care garantau unitatea Ucrainei in schimbul folosirii bazelor militare din Crimeea. Pe urma au asteptat o slabiciune a Ucrainei si au anexat Crimeea, fara sa le pese de tratatul semnat, de situatia in care i-a pus pe garanti, fara sa discute compensatii financiare, ca un hot la drumul mare. Cu un asemenea partener nu ai ce discuta: azi faci contract pe cinci ani cu 400$/metrul cub de gaz. Maine, daca pretul pe piata internationala scade te ameninta cu armata daca nu continui sa cumperi de la el cu pretul la care te-ai inteles. Poimaine insa, daca pretul gazului creste iti rupe contractul in fata si-ti cere ranjind 800 $ si nu oricand ci in mijlocul iernii.

Nu stiu in ce masura chinezii isi respecta cuvantul dat, desi am citit nu o data din experienta companiilor americane ajunse in China ca un contract facut cu o companie chineza e doar orientativ, nu prea poti sa-i obligi sa-l respecte intr-un tribunal chinez. Eu unul as fi circumspect. Au dat grecii Pireul chinezilor ? Sa asteptam sa vedem ce iese din intelegerea asta pe termen mediu.

UE si SUA isi respecta contractele, poti macar sa stii ca daca ai o intelegere cu ei o vor duce la capat. In SUA chiar poti sa ai incredere cand spun ca o sa-si apere aliatii. Si in UE poti sa ai incredere ca isi respecta propriile reguli. Nu sa speri ca o sa-ti puna bani in mana intinsa, dar competitia e cinstita si daca o tara mica precum Finlanda reuseste sa fie un lider intr-un domeniu precum IT-ul depasind in anumite privinte chiar Germania, asta nu inseamna ca cel mare va incerca sa-i puna bete in roate celui mic. Imi pare rau dar cu Rusia nu te poti astepta la fair-play !