personale

Romania intristatoare

Reciteam ceva….„Romania numai atunci va avea sens in lume cand ultimul roman isi va da seama de specificul si unicul conditiei romanesti. Ce mituri a scos la lumina viata noatra politica de pana acum? Cand n-au fost platitudini, au fost abstractii goale. Democratia romaneasca n-a creat nici macar constiinta de cetatean.” sau ” Caci daca Rusia a fost numita sfanta si trista, atunci Romania, asa cum ea a oscilat pana acum in nesigura ei viata, nu poate fi numita decat intristatoare…..Ca oameni avem dreptul, in tot cazul liberatatea la multe sperante. Ca romani, nu putem avea decat una singura: speranta intr-o alta Romanie! ”

Stia Cioran ca daca Dubito, ergo cogito cartezian imi permite sa ma indoiesc de orice, DAR nu-mi permite sa ma indoiesc de faptul ca…ma indoiesc ? Probabil ca stia…

Niciun comentariuScrie un comentariu

Ce sa crezi..? Ceea ce vezi..!

Pe zi ce trece, omul se indeparteaza tot mai mult de adevarata lui identitate, dar totodata se si apropie de ea! Odata cu moartea noastra dispare si identitatea din buletin, dar in acelasi timp se naste identitatea spirituala, care nu mai are nevoie de un buletin de identitate!!
Ce sunt?..sau..Cine sunt?
Care din cele doua m-ar ajuta, sa-mi descopar adevarata identitate?
Tine seama de trei lucruri si nu vei ajunge la pacat:
Sa stii de unde ai venit, unde te duci si inaintea cui vei fi indatorat a da in viitor socoteala.
De unde vii; dintr-o picatura uracioasa.
Unde te duci; la un loc de tarana plina de viermi si taratori.
Si inaintea cui vei fi indatorat sa dai in viitor seama si socoteala: ” Inaintea Regelui Regilor, Atotputernicului-binecuvantat fie El! „(Pirkei Avot)
Nimic mai simplu de inteles si usor de priceput..zic eu!

„Nerusinatului i se cuvine iadul ,rusinosoului raiul” Nerusinatului i se cuvine iadul . Asemenea oameni indeamna la rele si la ura intre oameni..Rusinosului i se cuvine raiul. Omului caruia ii este rusine, nu pacatuieste cu usurinta.
„Fii atent cand inveti pe altii, caci o greseala de invatatura pricinuieste nenorociri”.
Oare sa nu fie raspunsul la tot ceea ce suntem azi si acum??!

„Sa fii inimos ca tigrul, iute ca vulturul, sprinten ca cerbul si viteaz ca leul, pentru a implini voia Parintelui tau ceresc.”(Pirkei Avot)
A implini voia lui Dumnezeu, inseamna a respecta litera cu litera. Cartea coborata din ceruri, si inmanata lui Moise pe muntele Sinai.
„Paziti poruncile mele si nu umblati dupa obiceiuri urate”.(Leviticul 18:30)
Omule, atata timp cat te vei lasa condus de aceleasi obiceiuri, nu vei reusi sa intelegi nimic!

Un comentariuScrie un comentariu

Mesaj pentru Nimeni

Se întâmplă ca uneori să cunoşti oameni. Se întâmplă să te împrieteneşti cu unii din ei. Fiind prieteni, se întâmplă sa îi ajuţi de câte ori o poţi face. Se întâmplă să crezi în acea prietenie, să ţii la ea şi să te ataşezi de acel om. Se întâmplă să imparţi cu el bunul tău. Se întâmplă ca, intr-o zi cand ai nevoie de acel om, să-ţi întoarcă spatele. Şi să rămână aşa, întors.

Atunci inţelegi că omul respectiv s-a folosit de tine, ba chiar te-a şi uzat.

Se întâmplă ca acel om să-şi atinga obiectivul. Se întâmplă ca, peste ani, să nu mai existe prieteni pe care să-i mintă. Atunci va inţelege, în singurătatea lui, că s-a minţit singur.

P.S. O literă mare a fost pusă greşit. Semn că toţi greşim dar puţini ne asumăm greşelile.

 

Un comentariuScrie un comentariu

Asa-i femeia! :)

Un cuplu (sot si sotie) ia cina intr-un restaurant de lux al capitalei. La un moment dat se apropie de masa lor a femeie foarte atragatoare si clar mai tanara decit sotia. Necunoscuta se apleaca si-l saruta pe barbat cu un gest plin de familiaritate si tandrete. Sotia hiper-revoltata intreaba
`Cine e fufa asta?` la care sotul raspunde calm:
`E amanta mea!`.
Sotia riposteaza pe un ton incarcat de decibeli:
`Divortezzz!!! Ma mut inapoi la mama!`.
Sotul nu-si pierde calmul si-i raspunde:
`Bine, daca tu crezi ca iti va fi mai bine asa. Dar nu uita ca dupa divort se vor termina vacantele in strainatate, shopping-ul de Craciun la Paris, vacantele de schi in Alpi si asa mai departe. Eu nu tin neaparat sa divortez dar nu iti voi sta in cale.` Minute de tacere in clinchet de tacamuri.
Deodata se deschide usa si intra cel mai bun amic al cuplului la brat cu o femeie tanara si atragatoare. Sotia intreaba consternata:
`Cine-i tipa care a intrat cu M.?`
Sotul raspunde fara vreo modificare in tonul vocii:
`Este I., amanta lui.`
Dupa alte cateva secunde de tacere se aude vocea sotiei spunand:
`A noastra-i mai frumoasa!’

Un comentariuScrie un comentariu

Un ceai cu stropi de intelepciune.

Un ceai cu stropi de intelepciune...
Daca viata pare grea si esti lovit, batut si impins aproape fara mila; cand lumea ti pare ca se invarteste necontrolat; cand simti ca esti intr-o suferinta ingrozitoare, cand viata pare cumplita, fa-ti un ceai si bea-l din cea mai draguta ceasca, aseaza-te si gandeste-te la cele citite aici .

O familie a plecat intr-o excursie in Anglia pentru a cumpara ceva dintr-un frumos magazin de antichitati, pentru celebrarea celei de a 25-a aniversari de la casatorie.
Amandurura le placeau antichitatile si produsele din argila, ceramice, in special cestile de ceai.
Au observat o ceasca exceptionala si au intrebat:”Putem sa vedem cescuta aceea? Nu am vazut niciodata ceva atat de frumos.”
In timp ce doamna le oferea ceea ce cerusera, cescuta de ceai a inceput sa vorbeasca: “Voi nu puteti sa intelegeti. Nu am fost de la inceput o cescuta de ceai. Candva am fost doar un bulgare de argila rosie. Stapanul m-a luat si m-a rulat, m-a batut tare, m-a framantat in repetate randuri iar eu am strigat: “Nu face asta!”,“Nu-mi place!” “Lasa-ma in pace,” dar el a zambit doar si a spus cu blandete:“Inca nu!”

Apoi, ah! Am fost asezata pe o roata si am fost invartita, invartita, invartita. ”Opreste!” Ametesc! O sa-mi fie rau!” am strigat. Dar stapanul doar a dat din cap si a spus, linistit:”Inca nu.” M-a invartit, m-a framantat si m-a lovit si m-a modelat pana a obtinut forma care i-a convenit si apoi m-a bagat in cuptor. Niciodata nu am simtit atata caldura. Am strigat, am batut si am izbit usa .. “Ajutor! Scoate-ma de aici!” Puteam sa-l vad printr-o deschizatura si puteam citi pe buzele sale in timp ce clatina din cap dintr-o parte in alta:”Inca nu.” Cand ma gandeam ca nu voi mai rezista inca un minut, usa s-a deschis. Cu atentie m-a scos afara si m-a pus pe raft… am inceput sa ma racoresc. O, ma simteam atat de bine!” Ei, asa este mult mai bine” m-am gandit. Dar, dupa ce m-am racorit, m-a luat, m-a periat si m-a colorat peste tot… mirosurile erau oribile. Am crezut ca ma sufoc. “O, te rog, inceteaza, inceteaza, am strigat!” EL doar a dat din cap si a spus: “Inca nu!”

Apoi, deodata m-a pus din nou in cuptor. Numai ca acum nu a mai fost ca prima data. Era de doua ori mai fierbinte si simteam ca ma voi sufoca. L-am rugat. Am, insistat. Am strigat. am plans, eram convinsa ca nu voi scapa. Eram gata sa renunt. Chiar atunci usa s-a deschis si EL m-a scos afara si, din nou, m-a asezat pe raft, unde m-am racorit si am asteptat si am asteptat intrebandu-ma:”Oare ce are de gand sa-mi mai faca?”

O ora mai tarziu mi-a dat o oglinda si a spus:”Uita-te la tine.” Si m-am uitat. Aceea nu sunt eu; aceea nu pot fi eu. Este frumoasa. Sunt frumoasa!!!
El a vorbit bland: “ Vreau sa tii minte, stiu ca a durut cand ai fost rulata, framantata, lovita, invartita, dar, daca te-as fi lasat singura, te-ai fi uscat. Stiu ca ai ametit cand te-am invartit pe roata, dar, daca m-as fi oprit, te-ai fi desfacut bucatele, te-ai fi faramitat. Stiu ca a durut si ca a fost foarte cald in cuptor si neplacut, dar a trebuit sa te pun acolo, altfel te-ai fi crapat. Stiu ca mirosurile nu ti-au facut bine cand te-am periat si te-am colorat peste tot, dar, daca nu as fi facut asta, niciodata nu te-ai fi calit cu adevarat. Nu ai fi avut stralucire in viata. Daca nu te-as fi bagat pentru a doua oara in cuptor, nu ai fi supravietuit prea mult fiindca acea intarire nu ar fi tinut. Acum esti un produs finit. Acum esti ceea ce am avut in minte prima data cand am inceput sa lucrez cu tine.”

Morala este aceasta:
Dumnezeu stie ce face cu fiecare dintre noi. EL este OLARUL, iar noi suntem argila LUI. EL ne va modela, ne va face si ne va expune la presiunile necesare pentru a fi lucrari perfecte care sa implineasca buna, placuta sfanta SA voie.

„Asta imi este toata misiunea si rostul pe pamant, pentru care m-a inzestrat cu daruri – desi eu sunt nevrednic. Pentru asta sunt solicitat în toate partile, ca sa propovaduiesc iubirea lui Dumnezeu si sfintirea oamenilor prin iubire. De alte ganduri si rosturi sunt strain.”
Pr.Arsenie Boca

Niciun comentariuScrie un comentariu

Moare cate putin

Moare cate putin cine se transforma in sclavul 

obisnuintei, urmand in fiecare zi aceleasi 

traiectorii; cine nu-si schimba existenta; cine nu

risca sa construiasca ceva nou; cine nu vorbeste cu

oamenii pe care nu-i cunoaste.

Moare cate putin cine-si face din televiziune un

guru.

Moare cate putin cine evita pasiunea, cine prefera

negrul pe alb si punctele pe „i” in locul unui

vartej de emotii, acele emotii care invata ochii sa

staluceasca, oftatul sa surada si care elibereaza

sentimentele inimii.

Moare cate putin cine nu pleaca atunci cand este

nefericit in lucrul sau; cine nu risca certul pentru

incert pentru a-si indeplini un vis; cine nu-si

permite macar o data in viata sa nu asculte

sfaturile „responsabile”.

Moare cate putin cine nu calatoreste; cine nu

citeste; cine nu asculta muzica; cine nu cauta harul

din el insusi.

Moare cate putin cine-si distruge dragostea; cine nu

se lasa ajutat.

Moare cate putin cine-si petrece zilele plangandu-si

de mila si detestand ploaia care nu mai inceteaza.

Moare cate putin cine abandoneaza un proiect inainte

de a-l fi inceput; cine nu intreaba de frica sa nu

se faca de ras si cine nu raspunde chiar daca cunoaste

intrebarea.

Evitam moartea cate putin, amintindu-ne intotdeauna

ca „a fi viu” cere un efort mult mai mare decat simplul

fapt de a respira.

Doar rabdarea cuminte ne va face sa cucerim o

fericire splendida. Totul depinde de cum o traim…

Daca va fi sa te infierbanti, infierbanta-te la soare

Daca va fi sa inseli, inseala-ti stomacul

Daca va fi sa plangi, plange de bucurie

Daca va fi sa minti, minte in privinta varstei tale

Daca va fi sa furi, fura o sarutare

Daca va fi sa pierzi, pierde-ti frica

Daca va fi sa simti foame, simte foame de iubire

Daca va fi sa doresti sa fii fericit, doreste-ti asta in

fiecare zi…

de   PABLO NERUDA

Niciun comentariuScrie un comentariu

Dreptul la viata..

V-ati gandit ce mare minune e viata? Cati am avut prilejul de a multumi indeajuns pentru simplul fapt ca avem acest drept: Dreptul la Viata. Dreptul de a incepe o noua zi ca pe un dar suprem. Dreptul de a iubi neconditionat. Dreptul de a fi fericit pentru orice lucru – bun sau rau.
Fiecare om alege pentru ce sa traiasca. Unii agonisesc, altii calatoresc, invata sau, mai rar, daruiesc.
Sunt si persoane care, incercand sa faca putin din toate acestea, acumuleaza renuntari.
Fiecare ducem cu noi masura faptelor noastre si, mai devreme sau mai tarziu, invatam sa deosebim lucrurile esentiale. La final, nimeni nu ia nimic.
Daca am intelege cat de repede se termina totul am sti, poate, mai usor, sa selectam lucrurile cu adevarat importante.
Atunci, nimeni si nimic nu ne mai poate impiedica sa le pretuim, dar, in egala masura, nu mai avem scuza celui care nu a stiut acest lucru. Nu mai avem voie sa gresim confundand dreptul la viata cu dreptul de a o irosi, daca tot ne-a fost data.

Niciun comentariuScrie un comentariu