Nu ne-am plăcut niciodată . Ne am suportat sub greutatea timpului , conjuncturii.şi interesului . Ei- patru , noi două şi cu părinţi din sfere educaţionale diferite , dar vecini . Moşica , mama lor , o femeie extraordinară : simplă in raţionamente , cu acea bunătate nativă, Mosul- om rău , cu o ironie acidă indentică zeflemelii , niciodată ieşit din sat şi cu o ură viscerală impotriva a tot ce insemna ştiinţă de carte.
Copiii , patru la număr , au ieşit corciţi : doi cu umbra moşicii impletită cu băşcălia lui , ceilalţi doi repeziţi in sitireală , atotştiutori in ştiinţa lumii şi toţi patru cu o răutate ascunsă in pomeni ieftine şi ambiţii oarbe in ale parvenirilor .
Cu câteva zile in urmă , ca in Cina vestită cu taina , dar in esenţă cu acelaşi scop s – au servit bucate alese din mielul sacrificat şi cum nu -mi lipseşte flerul am refuzat precum catarul invitaţia .
Ai mei eu aceptat-o nepricepănd punerea mea de – a curmezişul .
Simplu mi am preferat cafeaua , ţigara in linistea nopţii , ascultand cum de peste drum se auzeau hohotele unor fiinţe tâmpe.
Da , oamenii tâmpi au şi râsul asemeni lor : horcăit , zgomotos , grotest , primitiv .Cretinizat !
M -am minunat că masa aia festivă s a desfăşurat doar cu schimburi de reţete culinare , cadouri , complimente şi păreri de rău din / prin neparticiparea – mi .
A doua zi s- a luminat in linişte. şi Pufi , şi Cezar lătrau voioşi când li s a pus sentinţa :
,, – Omorâţi -I , sau duceti-i in pădure , cine să vi-I ia , noi nu mai putem să le dăm pumnul de grăunţe zilnic ! ”
Aş minţi dacă aş spune că nu mi- am jubilat refuzul bucatelor ,,otrăvite” amabil cu ura şi scopul bine determinat asezonate cu gesturi isterice şi n colţul buzelor cu grimasa furibundă aproape de spumegare.
Cu o oră inainte se oferiseră să aerisească zilnic casa ,deschizând aceeaşi poartă , trecand pe langă cuşca căţeilor , da cred că -I ţinea noada să se aplece să le mai dea un pumn de mancare.
Dacă am detestat ceva a fost abandonul şi intenţia ascunsă ( mizeră ) intr o diplomaţie parşivă , pervertită de invidie .
Oameni si animale!
Niciun comentariuScrie un comentariu
calarasiunu.net 