”Orice medic care s-a specializat pe banii statului român, dar care nu dorește să profeseze în România, trebuie să aibă două variante:
1. să profeseze în România, după terminarea studiilor, o perioadă minimă egală cu durata rezidențiatului, a specializării pe care a efectuat-o pe bani publici;

2. să primească certificatul de bune practici în vederea practicării profesiei de medic în afara țării doar după ce achită statului român cheltuielile cu școlarizarea pe durata rezidențiatului”

Acestea sunt măsuri obligatorii pentru ca cetățeanul român, plătitor de taxe și impozite, din care se subvenționează facultățile de medicină,  sa poate beneficia de un sistem de sănătate performant. Ajunge cu bataia de joc! Studiezi în România gratuit și profesezi „afară ” pe bani mai multi. „Îți pute Romanica?  Ia plateste-ți tu, studiile! Ca „afara”, unde vrei sa profesezi!”