Câteodată mă întreb ce m-aș face fără ea. Evident, răspunsul care apare de fiecare dată este același: „Viața ar fi mult mai frumoasă și ușoară!”. Dar hei, cine vrea așa ceva când prietena cea mai bună, mintea, este mereu prezentă și se oferă să complice absolut tot, fără a cere niciodată nimic în schimb? Normal că nu vrea nimic și nu o interesează, deoarece nu ea este cea care suportă consecințele, de fiecare dată… Vicleană mai este această prietenă!…şi totuşi dacă nu aş asculta de ea, consecinţele pot fi uneori mai grave ! Deci, drag mea prietenă, mintea , îţi mulţumesc pentru prietenia ta necondiţionată.Vicleană, cum este ea, e prietena mea …a mai bună !